Un cip ca la cal

Tata e în spital, bolnav cu inima. S-a îmbolnăvit în stilul lui: n-a mai făcut un control medical de ani de zile, n-a luat nicio durere, nicio oboseală nefirească în serios, nu s-a plâns de nimic, a muncit acasă fără întrerupere. Chiar și atunci când nu părea că ar fi prea multe de făcut, găsea el ceva, gen să scoată din fundul pământului o cioată de la un nuc care zăcea acolo de-o viață. Și el, și mama au în sânge ideea că trebuie să muncești încontinuu atât pentru că altfel nu se poate trăi, cât și pentru ca să nu te râdă lumea. O piramidă dacă și-ar construi vecinul, ei ar vrea să-și facă una măcar la fel, dacă nu cumva și o idee mai mare, ca „să nu ne râdă lumea”.

Îmi place felul lui de a se încuraja, de a merge mai departe ca și cum nu s-ar întâmpla nimic deosebit. După o criză de hipertensiune, doar la insistențele soră-mii a acceptat să vină, totuși, la spital. L-am adus cu mașina la urgențe. Înainte de a pleca, după ce s-a „echipat”, s-a așezat discret – timp de doar câteva secunde – cu mâinile împreunate în fața icoanei, a mormăit o rugăciune, apoi mi-a spus: „Hai, că doar mâine mă-ntorc acasă”. Pe drum mi-a povestit tot felul de nimicuri, de bârfe prin sat, de fotbal. La spital, când a văzut că e cam nasoală situația, a descoperit un semn indubitabil că o să fie bine: o pagină de ziar pe care o avea rătăcită într-un buzunar, cu chipul Sfintei Parascheva pe ea. M-a tras deoparte, mi-a făcut cu ochiul și mi l-a arătat: „Uite ce semn am găsit. Clar, mă vindec”. Mă gândeam cumva că se sperie când a aflat de necesitatea unui stimulator cardiac pentru el și nu prea știam cum să-l încurajez. Dar el tot pe poziție a rămas: „Nu te stresa. Nu-i mare lucru, tată. Tre’ să-mi pună un cip. Taie oleacă pielea, face un buzunar acolo și îmi pune un cip. Din ăla, un cip ca la cal, cum ar veni”.

Un gând despre „Un cip ca la cal

  1. Nu sustin atitudinea fatalista in general, cred ca o vizita anuala la medic ar fi recomandabila mai ales dupa varsta de 50 de ani. Dar cred ca oamenii care-si traiesc viata precum tatal tau sunt mai sanatosi din punct de vedere psihic, sau hai sa-i zicem moral. Munca nu mai e la moda dar cred ca e cel mai bun remediu pentru o existenta sanatoasa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s