Rămîn dator…

Am promis că scriu despre New Orleans. Vroiam cumva să povestesc despre cum a fost la Zagreb. Din păcate, după caruselul întîmplărilor personale în care mă învîrt în ultimele săptămîni, nu mă simt în stare. Am scris aici şi aici despre New Orleans. O sa dau link sîmbătă la ce-am scris în „Supliment…” despre Zagreb.

Am chef însă să povestesc două chestii care m-au lovit în ultima vreme, una nasoală şi una foarte faină:

Mi-a zis mama, n-am văzut eu: pe holul spitalului de urgenţe „Spiridon” din Iaşi, la secţia Cardiologie, iese din salon o bătrînă, însoţită de fiică-sa. Bătrîna e bucuroasă. A fost internată şi a primit externarea. Fiică-sa o aşază pe un scaun şi-i spune că pleacă să aducă maşina care-i parcată, cică, mult mai departe. Bătrîna aşteaptă cîteva ceasuri şi fiică-sa nu mai vine. E internată din nou. Celelalte paciente, colegele, îi dau de mîncare şi încearcă să o convingă că fiică-sa se va întoarce… Să nu te pişi pe ea viaţă?!

Aia faină e cu sor-mea, Otilia. N-am prea scris pe-aici despre ea. Mă simt cumva stîngaci cînd scriu despre oamenii pe care-i iubesc. Am material despre un roman despre legătura mea cu ea. E mai mică cu opt ani decît mine: eu am învăţat-o să meargă, primele ei cuvinte au fost „Lasa-mă-n pace”, ţin minte şi-acum sentimentul de nimicnicie pe care l-am avut – şi îl mai am – după ce i-am cîrpit, în copilărie, o palmă (singura, de altfel; eram un plod tîmpit!). Şi ea m-a învăţat, de exemplu, cînd eram ditamai omul, să merg mai departe după o stupidă suferinţă de amor. După ce-am fost înhămaţi ca doi cai la căruţa copilăriei, după ce eu am plecat la liceu, am avut perioade bune şi rele. De comunicare. Alfel, n-am nicio îndoială că dragostea unuia pentru celălalt a fost neschimbată. În ultimii ani, de cînd ni se tot îmbolnăvesc părinţii şi umblăm cu ei prin spitale, simt cum se reface legătura aia din copilărie ca atunci cînd o priveam admirativ cum vorbeşte două ceasuri cu o păpuşă sau cum îngroapă cu tot ceremonialul o broască lăţită pe stradă de-o maşină.  Ba chiar aseară – aproape de miezul nopţii, după ce-am externat-o pe mama din spital şi-am dus-o acasă, la întoarcere, în timp ce conduceam cu viteză spre casă, orbit de farurile de pe contrasens şi discutînd aprins cu sor-mea tot felul de chestii, unele importante, altele nimicuri, fără să o văd – am simţit că legătura aia din copilărie s-a refăcut în totalitate.

Şi mă gîndesc că există oameni – din fericire, am şansa să fiu înconjurat de vreo cîţiva – care fac uneori mai mult pentru tine decît însuşi Dumnezeu… Şi nu-i aşa că, atunci, nu există nimic mai frumos decît viaţa?

4 gânduri despre „Rămîn dator…

  1. si eu te iubesc frate-miu, aaa, palma mi-ai dat-o pentru ca ma prefaceam ca fumez si n-o sa ma ating de tigari niciodata, ti-as intoarce-o in schimb acum daca tu te-ai lasa, nu din razbunare, pupi.

  2. mi s-a facut putin pielea ca de gaina, pentru ca stiu foarte bine cum e de neinteles de catre cei din exterior si mai ales cum e de nedescris legatura dintre frati. si eu am „crescut-o” pe sora mea, si nu incetez sa ma minunez zilnic ca palmutele micute care ma trageau de nas si de urechi acum citiva ani, si bucatica de fata care se schimonosea cind o apuca plinsul sint acum ale unui om mare, minunat pe care pot conta oricind, fara sa fie nevoie sa-i dau vreodata prea multe explicatii. si sper sa am curajul sa le multumesc parintilor mei intr-o zi pentru cel mai frumos dar pe care mi l-au facut.

  3. povestea cu batrinica m-a facut praf. iar cea despre otilia m-a facut sa-mi fie dor. de fratii mei din labrador.

    foarte tare postul asta.

  4. ……….Doamne, ce am pazit pana acum?….stiti ce ma gandesc….multi suntem cei care asteptam de-o viata „o minune” care sa schimbe „cursul vaporului personal” radical DAR fara sa se scufunde…poate sa vireze ceva mai oblic spre directia dorita ca ulterior sa-si refaca echilibrul…..ce bine ar fi daca MI s-ar intampla citindu-va…….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s