Pe scări

În drum spre serviciu, din şoseaua spre Păcurari pînă în dreptul liceului Negruzzi, am de urcat nişte scări. Cam multe. Nu m-am gîndit niciodată să le număr (deşi ar fi o idee). Cînd ajung în capul scărilor, mă uit atent pe la jumătatea lor, ca să văd cum e poziţionată haita de cîini – sînt vreo cinci, de regulă, de gaşcă, jucăuşi, văzîndu-şi de treburile lor, dar care, o dată la o lună-două, mă atacă din senin, înconjurîndu-mă cam cum fac hienele cu o gazelă din aia mai slăbană, rătăcită de turmă. Îmi caut din priviri măcar vreo cîţiva semeni din turma mea, care urcă sau coboară, pentru un eventual sprijin  psihic (practic, nu m-a susţinut niciodată nimeni, fiecare e bucuros că nu-i el pe post de gazelă slăbană; se mulţumesc să privească, cu urechile ciulite, gata de fugă, incidentul). Şi, cînd nu-i nimeni, îmi pregătesc apărarea fie cu ruscsacul în care am laptopul, fie cu geanta de pe umăr în care am aparatul foto. Ambele s-au dovedit arme extrem de eficiente – e suficient să fac piruete  cu ele în mînă, rotindu-le ameninţător înspre haită. De fapt, e mult spus „arme” – le folosesc  în scop defensiv, doar nu-s prost să pocnesc cîinii cu laptopul sau cu aparatul meu foto.

Aşa, deci verificam eu ieri scările. Şi-aproape de capătul celălalt, cale de vreo cinzeci de scări mai sus, fix pe mijlocul lor, se pişa un domn. Cînd m-a zărit, a făcut repede cîteva floricele disperate cu pişu în zăpadă şi s-a încheiat la prohab. Am plecat capul şi m-am deplasat înainte, ocupînd extremitatea stîngă a scărilor. El a coborît ocupînd extremitatea dreaptă. Cînd a ajuns în dreptul meu, l-am auzit spunîndu-mi cu voce stinsă, jenată, ca şi cum ar fi vorbit pentru sine: „Mă iertaţi, dar mă scăpam pe mine”.

7 gânduri despre „Pe scări

  1. Bună ziua domnu Florin ce mai făceţ? Gică sunt băiatu cu gresea. De ce vă scriu.
    Ieu î-l înţeleg pe omu acela săracu pentru căci şi ieu am păţito odată de na-m să uit niciodată. Deci ce am păţit ieu. Am plecat odată la Bucureşti pentru căci ma trimis văru meu Vacă ca să cumpăr ceme paişpe din Bucureşti pentru căci la noi nu se găsea şi aveam de lucru la o casă şi nu găseam ceme paişpe. Deci ajung ieu pe la şase dimineaţa căci venisem cu un tren de noapte unde am stat foarte mult de vorbă cu un părinte despre Dumnezeu. Deci ce să fac? Mia-m loat rucsacu în spate şi am pornit să mă plinb prin Bucureşti pentru căci magazinu unde se găsea ceme paişpe se deschidea la noă. Şi mergeam ieu tot aşa şi mă uitam la reclame căci în Bucureşti ie foarte multe reclame şi mă mai uitam şi ieu ca să treacă tinpu.
    Cînd deodată începe să mă treacă aşa o nevoie tot mai mare. Ieu am zis că o săm-i treacă dară nevoia era mare pentru căci afară era şi tare frig. Am început ieu să mă uit după un vece, dară de unde vece în centru Bucureştiului la şapte dimineaţa. Pe scurt, ma-m îngrijorat foarte tare şi am zis că nu mai ie de glumă. Am intrat ieu pe prima uşă de la un magazin care iera deschisă căci o femeie mătura şi scotea gunoiu afară. Iera un magazin de piane şi atunci mia-m zis că ce chestie, căci şi mia îm place foarte mult muzica la pian.
    – Doamna, am zis ieu, nu vă supăraţ dar aş vrea să merg la un vece, căci nu este în zonă.
    – Dar noi nu avem vece, zice doamna.
    – Cum nu aveţ vece? zic ieu
    – Nu avem vece pentru căci nu era nici înainte.
    – Aha, zic ieu. Şi dacă aveţ nevoie la vece unde mergeţ?
    – Mergem alături la cinema dar acum ie închis pentru căci filmu începe la noă.
    Zic
    – Doamnă ieu vreau să merg la vece nu la film.
    – Deci ieu vă înţeleg, zice ea, dară veceu e închis.
    Deci am eşit şi am pornito mai departe cu paşi mici şi fără să mă agit prea mult zicînd ieu în gînd că nu se poate, că trebue să găsesc undeva un vece. Cum mergeam ieu am văzut o firmă mare care iera de la un cazinou şi uşa iera deschisă şi iera şi un om care fuma. Deci am zis că am noroc. Cînd să intru la cazinou omu care fuma mia zis:
    – Bună ziua.
    – Bună ziua, zic.
    – Sunteţ membru?
    – Ce membru? zic
    – Membru, zice.
    – Nu, nu sunt.
    – Atunce unde mergeţ?
    – Merg la un vece, zic.
    – Dară aici nu ie vece public.
    – Nu ie, zic ieu, dară nu găsesc nici un vece în zonă.
    – Îm pare rău, aici ie doar pentru membri.
    – Domnu, zic, am o urgenţă pentru căci nu se găseşte nici un vece în zonă.
    – Ieu vă înţeleg, domnu, dară nu am voe să las decît membri.
    Şi a intrat şi a închis uşa. Cînd am văzut aşa ceva ieu la-m înjurat în gînd. Mia-m zis căci dacă chiar nu găsesc un vece atuncea o să fac în stradă căci nu sunt nebun să fac pe mine. Deci ocheam ieu o scară de bloc sau cam aşa ceva cînd deodată văd aşa ca un mic băruleţ cu luminile aprinse şi de unde se auzea muzica. Cînd mă apropi ieu cu ultimele puteri văd că era o şaormerie căci aşa scria pe geam şaormerie şi iera deschisă. Niciodată în veaţa mia nu ma-m bucurat atît de mult să văd o şaormerie deschisă. Deci mia-m făcut repede planu că trebue să mă fac că cumpăr ceva ca să nu mă dea afară. Cînd am intrat înăuntru era foarte mizerie şi doă mese şi nişte muzică arăbească dată tare.
    Zic
    – Bună ziua.
    – Bună ziua. Cu ce vă servim domnu?
    Ieu mă uit repede să văd ce mai avea de vînzare pentru căci mia num-i place şaorma şi pentru căci am văzut şi preţu la o şaorma care iera de vreo sută cinzeci de mi deci foarte scunp.
    – Deci, zic, un pahar de iaurt…
    – Dar nu avem iaurt, zice iel.
    – Dar cel de acolo nu e iaurt? zic ieu în timp ce simţeam căci nu mai puteam.
    – Acela ieste airan.
    – Bine, zic, deci daţim un pahar de airan de acela.
    – Dar nu se poate căci airanu e doar pentru şaorma.
    Deci mia-m dat seama căci or fac pe mine or cumpăr o şaorma.
    – Deci daţim o şaorma, zic ieu şi dau săm las rucsacu jos ca să alerg la vece.
    – De care şaorma, zice.
    – Cu pui, zic.
    – Nu mai avem cu pui, zice.
    – Daţim de care aveţ.
    – Păi avem cu carne de berbecuţ. Dacă mai aşteptaţ oleacă ne aduce şi carne de pui.
    – Domnu, daţim cu carne de berbecuţ, zic şi mă duc la uşa pe care scria că ie vece acolo.
    – Staţ aşa, domnu.
    – Ce mai ie? zic ieu.
    – Cu maeoneză sau cu checiap?
    – Cu checiap.
    – Aha, deci cu checiap. Şi vă pun şi ceapă?
    – Puneţim, zic şi chiar că la-m băgat în măsa şi am intrat la vece. Dar cînd am intrat, să cad jos să înebunesc. Mea venit chiar să plîng. Iera doar o ghivetă şi nu iera nici un vece. La-m înjurat în gînd pe omu de la şaormerie de toţ morţiii lui şi pe toţ arabi din lume. Am crezut că ameţesc şi că cad jos. Am eşit înapoi şi ma-m făcut că nu sunt chiar aşa disperat.
    – Dar, zic, nu aveţ aici şi vece?
    – Ba da, zice, dar e pe uşa aia nu pe uşa aia.
    Atunci am simţit căl iubesc pe acest om şi că la-m judecat greşit şi pe el şi pe toţ arabi şi mia-m amintit şi de ce mia zis părintele acela pe tren care am venit noaptea căci să nu judec pe aproapele meu căci noi nu putem ca să ştim dacă ceva ie bine sau rău pentru căci numai Dumnezeu ştie.
    Deci cînd am eşit ieu de la vece ieram un alt om. Dar tot nu puteam mînca şaorma aceia. Deci am muşcat oleacă din ea şi am lins oleacă de checiap apoi am lăsato în farfuriuţă şi ma-m dus să plătesc. Omu zice:
    – Ieu va-m zis să aşteptaţ carnea de pui.
    – Lăsaţ, zic. Cît coastă?
    Ma costat o sută opzeci de lei şi pentru căci nu avea mărunt ia-m lăsat două sute de miii de lei. Binenţeles căci a trebuit să iau mai puţin ceme paişpe pentru căci nu mia mai ajuns bani. Cum mă să nuţ ajungă bani, ceai făcut cu ei, ma întrebat Vacă cînd am ajuns ieu acasă.
    Zic:
    – Vacă îţ vine să crezi că în Bucureşti ma-m căcat de doă sute de miii de lei?
    Deci asta voiam ca să vă spun că ieu îl înţeleg pe omu acela care nu a găsit şi el o şaormerie deschisă.

  2. Pingback: Gică se întoarce! « Florin Lăzărescu

  3. Buna.
    Mie mi se pare f ok ca omul si-a cerut scuze. Azi putin mai vezi sa se sinchiseasca.
    Si, referitor la haita de caini, ii stiu….ca si pe mine m-au inconjurat odata asa, si unul m-a apucat de pantalon. Spre norocul meu, nu a ajuns si la picior.

    Numai bine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s