O chestie care mă amuză: în majoritatea cazurilor în care iau legătura cu cineva pentru prima dată şi urmează să ne vedem face to face, oamenii stabilesc punctul de întîlnire undeva în Bucureşti. Nu de puţine ori mi s-a întîmplat ca la sfîrşitul unei conversaţii telefonice sa-l aud pe interlocutor: „Ok. Hai să vorbim detaliat. Poţi ajunge într-un ceas la Romană?”. Ei, ca s-ajung eu de la Iaşi pînă în Piaţa Romană într-o oră ar fi ceva, nu?! În plus, primesc nenumărate invitaţii la manifestări culturale din Bucureşti. Interesant e că toţi dintre cei care mă invită „ştiu” de mine (fie mi-au citit vreo carte/vreun scenariu, fie blogul, fie vreun interviu prin ziar etc.). Şi mai interesant e că fenomenul nu scade în intesitate, din contră, se înteţeşte. Scriu asta tocmai pentru că am văzut acum în căsuţa de mail peste 10 invitaţii la evenimente din Bucureşti care se întîmplă weekend-ul ăsta (şi nu-s trimise la grămadă, ci personalizat).
E limpede: (cel puţin pentru bucureşteni) scriitorii nu locuiesc aiurea pe coclaurile ţării, ci musai în Bucureşti. Repet, o spun de fun, nu că m-ar deranja în vreun fel.
Da’ macar la Gaudeamus ajungi? Sper ca da! 🙂
Scriitorii nu stau în Bucureşti, dar cele mai multe evenimente da. Asta explică invitaţiile, nu şi întâlnirile fixate în Romană. 🙂
Desi locuiesc momentan in Bucuresti visez la momentul in care acest fapt nu va mai fi un sine qua non daca vrei sa fii un scriitor, pictor (orice alta meserie) cunoscut, apreciat smd. Va admir din toata inima ca ramaneti acolo in Iasul acela unic si tu si L.D.Teodorovici si profu de Metodologie sociologica (care era sa ma pice) Dan Lungu si multi, multi altii! Viata poate fi traita superlativ si fara a locui in Bucuresti! Oricum suntem pe aproape! Lucrurile incep sa se schimbe!
Pai e simplu, poti sa le zici celor care te invita: „ei chiar intr-o ora nu pot sa ajung la Romana, dar in 12 sau 24, da! Eu dau 4 beri si voi faceti cinste cu un bilet dus-intors de Intercity, da?!” Daca tin mult sa vorbeasca cu tine chiar la Romana, o sa accepte! 🙂
Da’ nu e nici un fun sa locuiesti in Bucuresti, nici daca mi/ar da cineva 1000 de euroi pe luna salariu nu m/as muta in Bucuresti, tin mult la ficatul meu.
Eu credeam ca trendul e sa fii scriitor sau pictor sau ceva si sa NU stai in Bucuresti (ci, in cel mai rau caz, in „rezidenta” pe undeva).
poi da moshule nu ti se pare normal? poi de aia bucalele e capitala ca tot ce e bun din provincie vine aici nu se inneaca printre provinciali. ca sa nu mai zic ca aici faci ce vrea muschiu tau, tragi masina in statia de autobuz sau in parc ca nare ce sati faca nimeni mantelegi, ca cine e in bucale e adevarat moshule.
hai bate palma!
Există un complex al provinciei, mai acut la scriitorii care locuiesc în Bucureşti şi care se manifestă printr-o atitudine specifică…Am scris de mai multe ori că îmi doresc să am o casă în Iaşi… Eventual, în Mahalaua Celestă. Acolo nu e provincie. N-am fost niciodată în acele locuri de legendă, dar îmi imaginez că totul este altfel decât în Bucureşti şi decât în oricare alt oraş… Din Copou ne vine lumina ! Sunt sigur că, în Iaşi, oamenii sunt mai frumoşi sufleteşte decât în alte părţi…
Pingback: Twitter Trackbacks for Scriitorii stau în Bucureşti « Florin Lăzărescu [florinlazarescu.wordpress.com] on Topsy.com
Pingback: Twitted by andreiruse
wow, 10 evenimente literare (?) in Bucuresti in acest weekend? poti sa faci totusi un top 5 pt. cei care ar putea ajunge? 😀
@daniel: nu era nici unul literar.