Un interviu în Cotidianul

Lampa cu căciulă e cea mai bună sau cea mai “norocoasă povestire” din acest volum?

Sigur pot spune că e cea mai norocoasă de până acum. Am scris-o în 2000 şi, până să fie transformată într-un scenariu, i-a interesat doar pe câţiva prieteni. Pe de altă parte, celelalte povestiri din volumul care mi-a apărut acum sunt necunoscute, câteva scrise recent, şi eu sper să se bucure măcar de un sfert din atenţia de care a beneficiat “Lampa…”. Raportat la aceasta, ca literatură scrisă de mine, personal cred că am în volum câteva povestiri chiar mai bune...

Un gând despre „Un interviu în Cotidianul

  1. Genial film/poveste „Lampa cu caciula”.

    In copilaria mea lampa cu caciula a televizorului familiei era mare vedeta. Si aveam si un domn la care mergeam cu tata sa ducem televizorul cand statea sa moara. Si tot cu patura 🙂 sau cu o fata de masa cusuta a bunicii care-i spunea tot timpul sa nu i-o strice sau sa i-o piarda 🙂 Stateam la domnul ala acasa pana-l repara; de multe ori ii spunea ca nu se poate atunci si trebuia sa -l lasam la el pana cand gasea piese.
    Si ii dadeam si palme; multe chiar,explicatia fiind ca avea un circuit imperfect pe undeva si dupa ce-l bateam se fixau sarmele alea:)

    Eu si frate-miu ne botoseam la fel ca in film numai ca nu pentru filme cu Bruce Lee ci pentru teatrul care se dadea luni seara.(cel putin asta imi mai aduc aminte acum)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s